Plante si animale ciudate din delta

pdf buzz

Otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris) este una din cele doua specii de plante carnivore din Delta Dunarii. Aceasta planta nu este fixata de fundul apei, pluteste si doar floarea galbena se ridica deasupra luciului. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare de capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un capac.

Daca un animal mic, insecta in special, se afla in apropierea capacului, capacul se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se inchide rapid si victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este digerata de planta.

Cu ajutorul capcanelor sale otratelul de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi, fiecare insecta fiind digerata in cca 20 de minute. Saculetii au insa si un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele capcanelor intepenesc lasand apa sa patrunda in interior. Planta devine mai grea, se scufunda si astfel semintele vor ajunge la fundul apei unde vor putea sa reziste in cursul iernii.

Aldrovada cea de-a doua planta carnivora, are frunzele asezate doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile frunzelor sunt prevazute cu spini, astfel ca atunci cand o insecta atinge perii sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid si prind victima ca intr-o cusca.

Aceste specii de plante si-au dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista perioade cand concentratia de azot si fosfor este prea mica, astfel ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le prind.

Printre plantele din apropierea Deltei Dunarii care atrag atentia se numara si Noctiluca Miliaris. Pescarii din complexul Razim-Sinoe si cei din Sfantu Gheorghe spun ca daca in anumite perioade din an, te scalzi noaptea in unele zone din Marea Neagra sau din complexul Razelm, cand iesi din apa corpul iti este fosforescent. Fenomenul este denumit lumanarea de mare.

O alta insecta care are efect vizual este rusalia. Este asemanatoare cu o libelula de talie mica si apare de obicei in luna mai, de Rusalii, de unde-i vine si numele popular. Traieste circa o zi, timp in care zboara si se imperecheaza deasupra luciului de apelor mari curgatoare, unde isi depune si ouale. Specia era intalnita foarte frecvent in urma cu 40-50 de ani pe tot traseul fluviului, dar s-a dovedit foarte sensibila la poluarea apei. Localnicii din Delta isi amintesc de momentele aparitiei in trecutul nu prea indepartat, a numarului imens de insecte zburatoare in fiecare an, cand dupa reproducere, exemplarele moarte acopereau ca un covor, de la un capat la celalalt albia Dunarii.

In 1961, in apropierea localitatii C.A. Rosetti, si patru ani mai tarziu, pe Insula Popina, a fost semnalata pentru prima data prezenta speciei de arahnide cunoscuta sub numele de vaduva neagra (black widow). Intepatura acestui paianjen poate fi mortala daca nu este tratata. Printre paianjenii de dimensiuni mari din Delta, cel mai mare poate atinge sase centimetri.

Sarpele rău (Dolichophis (Hierophis, Coluber) caspius), cel mai lung sarpe din Europa cunoscut sub acest nume, traieste in zonele din apropierea Deltei Dunarii si este specie protejata la nivel european. Lungimea lui poate depasi doi metri, fiind totodata una dintre speciile cele mai agresive si una dintre cele mai dificile de observat.

Aceasta specie se intalneste frecvent in areale stepice, in zonele uscate cu dealuri si crevase cu stufarisuri, serpii preferand sa stea in apropierea coloniilor de popandai sau in apropierea zonelor bogate in soparle cu care se si hraneste. Sarpele rau este una din cele cinci specii de reptile din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii protejate prin Conventia de la Berna.




Cea mai periculoasa specie din Delta este insa vipera de stepa (Vipera ursinii) care se gaseste in populatii numeroase in Sfantu Gheorghe si pe grindul Perisor. Muscatura viperei de stepa din Rezervatie este insa mai putin veninoasa decat a celorlalte specii de vipere europene.


Daca cele cinci specii de reptile se regasesc inca frecvent in Delta, in ultima perioada specialistii nu au mai intalnit exemplare din specia cunoscuta sub numele de balaurul dobrogean (Elaphe sauromates).



Un animal ceva mai dragut este cainele enot.

Se mai numeste bursuc cu barba, semanand atat cu viezurele, cat si cu un caine latos de marime mijlocie si cu picioare scurte.
Este de marimea unui caine mijlociu, avand picioare scurte,urechi mici si ochii care abia se vad din blana. Are coada scurta, bine acoperita cu par lung si moale, de culoare galben-murdar, cu dungi pe spate de culoare mai inchisa.

Are o greutate de 6-8kg, corpul are o lungime de 65-80cm, iar coada de 15-24cm. Traieste in regiuni mlastinoase si umede, cu vegetatie bogata. Prefera locuri bogate cu rauri si lacuri numeroase, apa reprezentand o conditie principala a modului sau de viata.

Cainele enot este un animal de noapte si amurg, mai rar parasind adapostul ziua, ducand o viata de vizuina. Este greoi la fuga si poate fi ajuns usor de caine.
Poate fi remarcat printr-un fel de scheunat pe care il scoate cand se afla in pericol. In perioada de iarna, cand nu gaseste hrana, petrece tot timpul in vizuina in stare de somnolenta, traind din rezervele de grasime. Totusi in zile mai calduroase, isi cauta hrana, uneori chiar la distante mai mari de 8-10km.
Isi construieste vizuina in conditiile in care nu-si gaseste altele gata facute de vulpe sau viezure.

Hrana cainelui enot se compune din broaste, lipitori, larve de insecte acvatice, soareci, bizami, rate, peste si hrana vegetala (stuf, papura, alge). In paduri isi cauta hrana sub arborii cazuti, pe malurile raurilor si lacurilor. Mananca larve de carabus, coropisnite, lacuste, fructe etc.

Dusmanii cainelui enot sunt lupii si cainii vagabonzi, fiind usor prins de acestia.
Femela naste de obicei 6 pui si mai multi, care sunt orbi timp de circa 2 saptamani. Alaptarea dureaza 45-65 de zile, dupa care consuma hrana adusa de mama, la care contribuie si masculul. Dupa circa 2 luni puii sunt vioi, se joaca stand mai mult pe afara, la soare, iar dupa 4-5 luni devin independenti, cautandu-si singuri hrana.

comenteaza invita pdf buzz